Se merită un mic overclock?

Ei bine... depinde de aplicaţie. Pentru un utilizator obişnuit al unui PC de clasă medie, utilizarea CPU este în general sub 5% mai mult de 90% din timpul de utilizare. Mă refer aici la PC-urile folosite în scop profesional şi chiar şi cele pentru uz casnic / multimedia. Cei care pot folosi puterea de procesare a CPU sunt utilizatorii care se ocupă de prelucrări video, pentru care întârzierea activităţilor poate însemna că vor avea încasări mai mici.
O alta categorie de utilizatori o reprezintă gamerii, care vor sa scoată cat mai multe frame-uri din jucăriile pe care le deţin. Că acele jucării sunt de clasă 'entuziast/gamer' sau nu, e alta poveste. De obicei, gamerul român are la dispoziţie un PC construit în jurul unui buget care adesea nu-i permite să se apropie de categoria 'entuziast', aşa ca e nevoit sa recurgă la OC pentru a-i merge mai bine jocurile.


Cum se overclockeaza CPU?

De obicei se face prin mărirea FSB/BCLK, plus ceva tuning la temporizările memoriei şi la tensiunile de alimentare. Pentru că puterea consumata de CPU creşte foarte mult, este necesar ca si puterea termica disipată prin cooler să crească, ceea ce implica necesitatea achiziţionării unui cooler CPU mai bun şi/sau instalarea unor ventilatoare suplimentare. Peste astea, necesarul mărit de energie poate implica necesitatea achiziţionarii unei surse mai potente şi stabile. Şi toate astea nu se pot face fără sprijin din partea BIOS-ului/uEFI-ului din placa de bază, acesta trebuie să permita 'acordul fin' pentru mai multi parametri. Exceptie de la acest lucru sunt procesoarele care permit overclock-area fără ajustarea FSB/BCLK, mai exact Intel seriile K/Extreme Edition şi AMD seriile BE (Black Edition).


Cât costă toată afacerea asta?

Adunate, aceste 'suplimentări' necesare duc la creşterea costului platformei cu:

• ~ 150 RON pentru un cooler CPU
• 200 - 500 RON pentru o placă de baza mai competentă, care permite o răcire mai bună şi ajustarea mai fină a parametrilor
• 50 - 200 RON pentru un CPU cu multiplicator deblocat
• ~ 200 RON pentru o sursă bună
• 150 pentru ventilatoare

Costul total al platformei creşte cu aproximativ 1000 RON, faţă de un PC obişnuit. Această diferenţă de bani se poate folosi cu succes pentru achziţia unui CPU care ofera performanţe mai mari NATIV, insă ceva mai scazute decât se pot obţine prin OC.


Care este câştigul real de performanţă

Câştigul tipic de performanţă obtinut doar prin overclock-area CPU este de +20 +50% putere de procesare. Deşi acest avantaj se poate reflecta într-un timp de răspuns mai mic din partea PC-ului, nu are cum sa fie exploatat eficient decât de... cei care fac editări video. În afara aplicaţiilor de editare/codare video, doar cateva jocuri reusesc să 'scoata untul' din procesoare, enumar aici 'Lost planet' şi 'Resident Evil'. Alte jocuri sunt limitate de subsistemul grafic mult înainte de a fi limitate de un CPU contemporan de clasa medie. Exprimat in 'FPS', câştigul mediu pe care îl aduce overclockarea CPU cu 20% este minor, sub 3%.

Totuşi, gamerii pot obţine avantaje mult mai serioase overclockând subsistemul grafic. Costurile sunt ceva mai scăzute, fiind necesare ventilaţie şi sursa de alimentare bune. Astfel, prin OC-area plăcii video cu 20%, cresterea ratei de frame-uri creşte în masură proporţională cu nivelul de overclock, cu foarte puţine excepţii.

Concluzia este că de overclock-area CPU pot beneficia:

• unele jocuri, relativ puţine la număr
• profesioniştii care activează în domeniul procesării video
  

De overclock-area GPU pot beneficia toţi gamerii, într-o măsură mai mare decât ar beneficia overclockând CPU.

SDHC Clasa 6 de la Lexar sau clasa 10 de la Transcend?

Cine are o cameră foto sau video știe că are nevoie și de un suport de memorie pe care să salveze fotografiile. Întrebarea care se pune este: care card de memorie este cel mai potrivit? Și este pe deplin justificată o asemenea întrebare, într-o piață cu o multitudine de producători și de sortimente. La toate astea se mai adaugă câteva aspecte: deși se produc carduri pentru toate gusturile, nu toate sunt egale, chiar dacă sunt etichetate similar. Și chiar dacă știm ce se produce, știm ce se potrivește cel mai bine cu camera foto/video, însă ceea ce ajunge în magazinele locale este adesea "în urmă". Spre exemplificare, n-am reușit să găsesc un card de clasa 10 într-un magazin local al retailer-ului Altex.

În continuare, voi scrie despre cardurile de memorie SDHC, formatul cel mai popular la ora actuală în domeniul camerelor foto și video din clasa 'consumator'.
Deși, în general, camerele foto sunt achiziționate impreună cu un card oferit 'gratuit' de vânzător, mai sunt situații când anumiți utilizatori doresc să-și achiziționeze încă o cartelă de memorie, din varii motive. Cel mai frecvent este: 'Vreau să nu-mi țin toate pozele pe o singură cartelă!', alteori motivul este viteza de transfer prea scăzută a cardului actual, care nu reușește să scrie cât de repede se cere fotografiile capturate în rafală de camere foto compacte performante, în format RAW. Și intrebările care apare sunt: "Ce card SDHC să-mi iau? De ce costă Lexar Professional clasa 6 de peste 3 ori mai mult decât Transcend clasa 10?".
 Ei bine, am reușit să găsesc câteva explicații în acest sens, și anume că

nVidia GeForce GTX 560 Ti

MSI GeForce 560, click pentru a vedea preţul actual

Speculaţiile privind data lansării unei noi plăci grafice cu procesor grafic de la nVidia s-au adeverit: nVidia GeForce 560 este disponibilă pentru comenzi in magazinele de profil. Rolul acesteia este de a oferi gamerilor o placă cu performanţe apropiate de ale lui GTX 570 însă la un preţ mai accesibil.
Procesorul grafic operează implicit cele 384 de core-uri CUDA la frecvenţa core de 823MHz şi 1645 MHz în domeniul shader iar memoria GDDR5 este accesată printr-un bus de 256 biţi.
Luând în considerare aceste detalii arhitecturale, performanţa pe care o va oferi GeForce 560 va fi cu aproximativ 25% mai mare decât GTX 460 sau Radeon HD 6870, fiind un competitor serios pentru Radeon HD 6950.
La nivel fizic, nVidia GTX 560 Ti este ceva mai lungă decât predecesoarea GTX 460, designul de referinţă având o lungime de 9". In acelaşi design, conectorii de alimentare PCI-E sunt montaţi pe partea din spate a plăcii, lucru care poate desavantaja anumite carcase sau poate necesita chiar schimbarea acesteia.
Preţul cu care MSI GeForce 560 este pusă în vânzare este astăzi de 1099 lei, la care eMAG adaugă şi un Voucher Cadou de 100 RON.
Aştept cu nerăbdare să văd review-uri şi rezultatele benchmark-urilor pe siturile de profil.

Edit (2011-01-26): Anandtech a publicat rezultatele unor benchmark-uri ale GTX 560 Ti vs. Radeon 6950. Există diferenţe de performanţe între acestea, care avantajează Radeon 6950 la rezoluţii mari, însă la 1920 x 1200 diferenţele se încadrează între -29,8 şi +17,9%. Titlurile care utilizează intens DX11 avantajează GTX 560 Ti. Merită menţionat care e performanţa medie a altor plăci, având ca referinţă GTX 570 Ti, folosind rezoluţia 1920 x 1200, nivel maxim de detalii şi anti-aliasing 4x:

• GTX 470: 94,8%
• Radeon 6870: 87,6%
• Radeon 6950 1 GB: 100,0%
• Radeon 5770: 55,8%

Postari care v-ar putea interesa:
nVidia GTX 560 - Familia este completa
nVidia CUDA - La ce trebuie?