DSLR versus DSLR, 2012

Alegerea unei camere foto DSLR nu e ceva simplu, în special pentru cei care nu au mai avut sau folosit o cameră foto DSLR. De obicei, review-urile prezintă o multitudine de diferențe de natură tehnică, trecând destul de rapid peste factorul ergonomie. La ora actuală, toate camerele foto DSLR noi oferă performanțe suficiente, astfel încât să nu împiedice utilizatorii sa facă fotografii bune. Cei care au un buget cu limită superioară ar trebui să ia în considerare achiziționarea unei camere în urmă cu una-două generații, păstrând mai mulți bani pentru alte elemente importante: obiective și blitz. Într-un set DSLR complet, prețul body-ului camerei este destul de mic, iar acesta poate fi schimbat ulterior fără mari probleme.

Anul 2012 ne-a adus o nouă generaţie de camere foto DSLR și SLT: Nikon şi Sony au ales să meargă pe calea maririi numărului de megapixelilor, atât pe modele avansate, cât şi pe seria entry-level. Canon şi Pentax şi-au concentrat eforturile pentru a da plus-valoare camerei, îmbunătăţind undele funcţii sau ergonomia.

Camerele foto DSLR şi SLT entry level / midrange din 2012

Sony SLT-A37

Sony SLT-A37

Tehnologia SLT (Single Lens Translucent) de la Sony oferă o capabilitate unică în domeniul fotografiei: focalizarea continuă prin metoda detecţiei fazei, cea mai rapidă metodă de focalizare disponibilă în prezent. Este posibilă utilizarea unor moduri speciale de focalizare, precum detecţia feţei. atât în timpul fotografierii cât şi în timpul filmării. Din acest motiv, seria SLT de la Sony are un avantaj major faţă de alte camere în ceea ce priveşte filmarea, cât şi fotografierea în condiţii particulare. Camerele Sony SLT nu pot avea vizor optic, însă vizorul electronic poate compensa acest neajuns aducând alte funcţii imposibil de implementat pe cele optice, precum posibilitatea de a observa în vizor histograma sau de a observa cum va arăta imaginea finală, cu toate corecţiile de culoare şi efectele aplicate, etc. Sony SLT A37 poate fi achiziționată și sub formă de kit echipat cu obiectiv 18-135mm. (vezi aici preț)
SLT A37 a fost modificat față de modelul pe care îl înlocuiește, Sony SLT A35, atât în sens pozitiv cît și negativ:

• + senzorul a fost reproiectat, dar păstrează aceeași rezoluție
• + camera poate efectua automat corecție pentru aberații cromatice și distorsiuni
• + ecranul LCD este rabatabil
• - rezoluția ecranului LCD este redusă de la 920000 puncte la 230000, iar diagonala a scăzut de la 3 inch până la 2,7"
• + vizorul de pe Sony A37 este îmbunătățit, similar cu cel de pe Sony SLT A57 (Tru-Finder Xtra Fine, cu 1440000 puncte).
• + au fost adăugate funcțiile 'Clear Image Zoom' și 'Auto Portret Framing',  prezente și pe alte modele recente de la Sony.

A fost acordată atenție sunetului, deoarece există microfon stereo pe cameră, cât și conector pentru microfon extern.

Avantajele şi dezavantajele Sony SLT A37

• + rapiditate crescută+acurateţe și rapiditate focus, inclusiv în mod Live View
• + stabilizator de imagine integrat în corpul camerei 
• + autofocus continuu în filmare, prin detecția fazei
• - pierderea permanentă a unei parți din lumină de pe senzorul principal, datorită trimiterii acesteia către sistemul de focus/metering. Aceasta este compensată printr-o ușoară scădere a nivelului de detaliu, vizibilă în special la ISO mai mare decât 1600. Pierderea de detaliu nu este suficient de mare încât să pună probleme.
• - ergonomia controalelor externe, butonul de compensare a expunerii este amplasat destul de incomod
• - număr redus al setarilor de balanță de alb personalizate
• - nu a fost implementată funcția 'orizont virtual'
• - marginile plajei automate ISO nu sunt setabile de către utilizator 
• - lipsa unei lămpi de asistență AF 
• - doar trei puncte AF sunt de tip 'cross'

 

Nikon D3200

Nikon D3200

Lansat în 2010, Nikon D3100 încă este una dintre camerele DSLR entry level cu performanțe foarte bune în ceea ce privește sensibilitatea ISO. Anul acesta, D3200 preia locul acesteia, folosind un senzor cu rezoluție mult mai mare (24 Mp) și noul procesor Expeed 3. Camera este capabilă de a corecta aberațiile cromatice laterale și distorsiunile generate de obiectiv, nu beneficiază de motor AF integrat (Nikon păstrează această funcție doar pentru camerele avansate). Tipic modelelor entry level, Nikon D3xxx folosește un vizor optic cu penta-oglindă, iar microfonul permite captarea sunetului pe un singur canal. Nu există buton ISO, însă această setare poate fi atribuită butonului Fn și modificată în tandem cu roata de control.
Diferențele dintre Nikon D3100 și D3200:

• + plaja ISO standard a fost extinsă până la ISO 6400, expandabilă până la 12800
• + ecranul LCD are un număr mult mai mare de puncte: 920000
• + a fost adăugat conectorul pentru microfon
• + receptori infrarosu pentru telecomandă, pe față și în partea din spate a camerei
• + opțiune de transmițător wireless
• + levierul LiveView de pe D3100, care oferă și amplasarea butonului pentru filmare, a fost inlocuit de două butoane. Butonul de înregistrare video nu este activ dacă modul curent de operare nu este "Live view"

Avantajele și dezavantajele Nikon D3200

În afara diferențelor enumerate anterior, toate pozitive, există câteva caracteristici forte sau slăbiciuni, comune atât pentru D3200 cât și predecesoarea D3100:

Pentax K-30

Pentax K-30 este camera foto care permite fotografierea oriunde și oricând. Indiferent dacă ești intr-o pădure tropicală ploioasă, ori pe o plajă nisipoasă.

Așa începe prezentarea din anunțul introductor Pentax K-30 din anuntul de presa, și prezinta si caracteristicile:

Pentax K-30 cu obiectiv 18-135WR

• protecții anti-umezeală, praf și temperaturi scăzute (până la -10 grade Celsius)
• senzor CMOS de 16 megapixeli, salvează în mod RAW (12 bit/canal) si/sau JPEG (8 bit/canal)
• procesorul de imagine Prime-M, pentru live-view mai fluid, zgomot chroma redus, captura video hd și consum de energie scăzut
• vizor cu penta prismă
• sistemul AF Safox IXi+, cu lampă de asistare
• sistem de compensare a vibrațiilor Shake Reduction

La prima vedere, Pentax K-30 păstrează o multitudine din caracteristicile modelului Pentax K-5:

• protectie anti-umezeală, praf şi frig
• vizor pentaprismă cu acoperire 100%
• senzor de 16 Mp
• 2 roți de control
• ecran LCD de 3" cu 920.000 puncte, 
• sistem de metering cu 77 zone
• sistem AF cu 11 puncte
• funcție "Timelapse" / intervalometru, până la 999 cadre
• funcţie de control wireless a blițului, sincronizare rapidă (High speed sync)
• funcție HDR în cameră, 
• plaja ISO auto setabilă de utilizator, 
• senzor de orientare, selector de mod focus, (manual / AF-S / AF-C), 
• funcție de compensare a aberatiilor cromatice si distorsiunilor, independent
• indicator virtual de orizont
• număr generos de setări manuale de balanță de alb

Însă sunt unele diferențe față de Pentax K-5:

• K-30 are construcție din policarbonat si schelet central de oțel, K-5 foloseste aliaj ușor
• K-30 folosește compresie H264 pentru video, economisind spațiu pe cartela de memorie
• K-30 nu are ecran în partea superioară, necesitând folosirea ecrnului LCD sau a informațiilor din vizor. Selectarea punctului de focus se face prin intermendiul meniurilor.
• K-30 poate fi echipat cu acumulatori R6/AA, prin intermediul unui adaptor. Autonomia acumulatorului este de două ori mai mare la Pentax K-5 (CIPA)
• K-30 include o multitudine de preseturi de mod fotografiere și două sloturi cu setări personalizabile (moduri U), K-5 are 4 sloturi de setari si nici un preset.
• K-5 poate fotografia cu bracketing WB și are conexiuni HDMI si microfon. 
• Sistemul de autofocus Safox IXi+ este de generatie mai nouă.
• K-30 are 3 nivele de calitate a imaginilor JPEG, spre deosebire de cele 4 disponibile pe K-5
• Telecomanda cu infraroşu poate fi folosită doar din partea din faţă a camerei.

Sumarizând, K-30 moștenește majoritatea caracteristicilor lui Pentax K-5, însă se adresează utilizatorilor care preferă să aibă la îndemână asistență pentru anumite tipuri de scene. Cele două roţi de control şi funcţia Hyper Program, specifică Pentax, fac posibilă schimbarea rapidă modului de calcul al expunerii, de exemplu de la P (Program AE) la A (Aperture priority), sau de la P la Tv (Shutter priority), chiar fără a fi necesară deplasarea ochiului de la vizor.

Alegere camera foto DSLR. Sau compacta?

In urma cu un an, dupa ce am citit si ras-citit review-urile de pe net si am vazut de nenumarate ori diverse poze esantion facute cu Panasonic LX5, am decis ca aceasta camera compacta ofera suficienta performanta pentru a acoperi nevoile mele, eu fiind o persoana care face fotografii in timpul liber, la nivel amatoricesc. Obiectivul Leica Vario Summicron, impreuna cu firmware-ul din camera produc imagini cu un nivel insesizabil de distorsiuni si aberatii cromatice.

Dupa un an de utilizare, timp in care am mai deprins cateva aspecte privind fotografierea, am observat ca aceasta camera foto, de top dealtfel, are anumite limitari specifice camerelor compacte, mai exact este foarte dificil de controlat profunzimea campului (depth of field, DOF). In rest, totul este absolut decent la Panasonic LX5, imaginile produse sunt de o claritate excelenta, si au contrast si balanta de culoare potrivite foarte bine cu scena reala. Faptul ca la sensibilitate ISO mai mare de 400 incepe sa produca zgomot este compensat cu brio de deschiderea larga a obiectivului, care reuseste sa opereze la un impresionant F/2.0 in mod wide si F/3.3 in capatul tele, fiind rare situatiile in care chiar e necesara ridicarea ISO peste 400. Stabilizatorul optic integrat in obiectiv reuseste sa isi faca treaba chiar si in conditii de iluminare extrem de slaba, fiind posibil sa fac fotografii cu camera in mana chiar si noaptea, cu temporizare 1/15 secunde sau chiar si mai lenta.
Panasonic LX5 are o tendinta de supra-expunere in scene intunecate, lucru care este usor corectabil ajustand expunerea. Faptul ca pe aceasta camera pot folosi 4 ‘seturi de setari’ (profile camera, setari custom) mi-au permis sa pot face rapid, in conditii de iluminare dificila, fotografii cu blitzul alternat cu fotografii fara blitz. Am mentionat acest lucru deoarece majoritatea camerelor entry-level (chiar si unele DSLR/SLT) pot folosi la un moment dat doar o singura setare de balanta de alb. Iluminarea dificila, combinata cu balanta de alb manual si fotografiere alternativa cu si fara blit implica ori incetinirea fotografului, atat timp cat pe camera nu se pot face rapid schimbari de setari multiple.
Integrarea in camera a functiei de corectie automata a aberatiilor cromatice si a distorsiunilor nu face decat sa reduca timpul de post-procesare utilizatorilor de Panasonic LX5, fiind foarte rare  situatiile in care fotografiile produse de aceasta camera necesita corectie.


De ce o compacta nu e uneori suficienta?

Multe persoane care cauta un aparat foto DSLR sunt motivate de faptul ca fotografiile pe care le-au facut cu compactele nu sunt satisfacatoare, cel mai frecvent au zgomot, ori sunt miscate. Un DSLR poate oferi mai putin zgomot decat o compacta, in cazul in care se foloseste aceeasi valoare ISO, insa nu intotdeauna este posibil acest lucru.
Camerele compacte sunt echipate frecvent cu obiective cu deschidere mica a diafragmei. De exemplu, Panasonic Lumix DMC-FS35 are cea mai mare deschidere relativa a diafragmei de F/3.3 (pe obiectiv sunt notate deschiderile maxime si plaja de distante focale: 1:3.3-5.9/5.0-40.0), in timp ce compactele avansate pot fi echipate cu obiective cu deschidere maxima F/2.0 sau chiar F/1.8 in cazul compactei avansate Olympus XZ1. Diferenta diafragmelor de pe obiectivul din Panasonic FS35 si Olympus XZ1 este de aproape 2 EV, cu alte cuvinte Olympus XZ1 este in stare sa fotografieze de aproape doua ori mai repede (sau cu ISO cu aproape doua trepte intregi mai jos) decat ar putea-o face Panasonic FS35. Rezultatul? O imagine cu mai putin zgomot, cu mai putina miscare, sau ambele. In cifre, pentru o scena in care Panasonic FS35 are nevoie de 1/30 secunde la ISO800 si diafragma 3.3, Olympus poate captura in 1/50 secunde (mai putina miscare a mainii sau a subiectului) si la ISO400 (mai putin zgomot), folosind deschiderea mai mare a diafragmei.

Trebuie retinut ca, din aceeasi cauza, un obiectiv de kit pentru DSLR, 18-55mm cu deschidere diafragma de F/3.5 limiteaza o camera foto DSLR in conditii de luminare slaba, facand necesara o expunere de durata.

Elementul care diferentiaza fara drept de apel o camera compacta de o camera foto DSLR este dimensiunea senzorului. In afara de implicatiile de nivel strict calitativ asupra imaginii, o camera cu senzor mai mare (si distanta focala mai mare) poate produce o imagine cu aspect diferit de cea produsa e o compacta, in conditii de utilizare a acelorasi parametri tehnici: temporizare, deschidere, ISO.
Cu o camera foto cu distanta focala mare se poate controla intr-un mod mult mai flexibil profunzimea de camp (Depth of field / DOF) si efectul Bokeh. Profunzimea de camp (sau adancimea din scena pentru care imaginea este clara) variaza in functie de urmatoarele aspecte:

Sony SLT A35 - o camera care promite

O familie tanara: SLT

Noua tehnologie de la Sony, Single Lens Translucent (SLT), reuseste sa aduca performantele camerelor cu senzor mare si obiectiv interschimbabil (cunoscute traditional cu numele DSLR) intr-o zona atractiva. SLT este prima tehnologie care reuseste sa faca focalizarea continua in timpul filmarii asa cum trebuie: rapida si precisa, folosind focalizarea prin detectia fazei. Acest lucru este posibil datorita folosirii unei oglinzi fixe, semitransparente, care distribuie aproximativ o treime din fluxul luminos ce trece prin obiectiv catre sistemul de focus si metering, iar celelalte doua treimi catre senzor. SLT permite camerei foto sa determine focusul si sa masoare expunerea in mod continuu, spre deosebire de metoda alternativa folosita in Live View, pe baza detectiei contrastului. Metoda ‘detectie contrast’ necesita periodic o baleiere a cadrului, pentru a determina daca subiectul inca se afla in focus. Practic, Sony SLT este o camera care opereaza tot timpul in mod live-view si poate determina non-stop focusul, fara baleieri periodice.

Diferentele intre DSLR si SLT
Totusi, acest lucru vine impreuna cu altele in balanta. Daca pe DSLR-uri vizorul este optic si clar ‘atat cat e posibil’, pe camerele SLT vizorul integrat este electronic. Comparat cu DSLR-urile, vizorul electronic din camerele SLT ofera claritatate si contrast reduse, dar pe de alta parte vizorul electronic are si avantaje importante: imaginea din vizor se vede impreuna cu corectia de balanta de alb aplicata, adica ‘asa cum va fi inregistrata’, iar pe vizorul electronic se pot afisa orice informatii, precum un indicator de orizontalitate, grila de asistenta la compozitie sau histograma, care poate ajuta la setarea corecta a valorii expunerii. Uzual, vizorul optic din DSLR-uri afiseaza doar informatii esentiale, nu are posibilitatea de a afisa histograma sau previzualizarea corectiei de alb aplicate si nici nu poate previzualiza care va fi nivelul final al expunerii imaginii capturate. In afara de asta, vizorul electronic din camerele SLT poate arata imaginea post-fotografiere, lucru imposibil la DSLR-uri, ceea ce permite continuarea fotografiei fara a misca de la ochi camera.

Alte efecte ale oglinzii semitransparente
Faptul ca oglinda semitransparenta imparte fluxul luminos catre doi receptori mai are si alt efect: reduce sensibilitatea reala a senzorului cu aproximativ ⅓ din valoare. Daca pe o camera SLT se afla un senzor care fotografiaza excelent la ISO 1600 cu aceasta oglinda semitransparenta, pe camerele DSLR acelasi senzor produce o imagine de acelasi nivel calitativ la ISO1250. Acest lucru nu constituie o problema deosebita, deoarece poate fi compensata relativ usor cantitatea de lumina folosindu-se obiective cu deschidere mai mare sau o expunere de durata mai mare. Ori se mentine temporizarea si deschiderea diafragmei, insa se aplica o reducere de zgomot mai puternica (modul de operare al camerei).
Si ultimul avantaj al SLT-urilor pe care am sa-l mentionez este reducerea timpului de intarziere intre apasarea pe buton si fotografierea efectiva. La DSLR-uri au loc urmatoarele actiuni: se ridica oglinda, se captureaza scena pe senzor. Pe camerele DSLR contemporane acest lucru poate dura chiar si mai mult de ¼ secunde. Etapa ridicarii oglinzii nu mai exista la camerele SLT, motiv pentru care aceasta intarziere poate scadea sub ¼ secunde.
Folosirea unei oglinzi fixe in locul uneia mobile si eliminarea sistemului , impreuna cu eliminarea sistemului optic pentru vizor (oglinzi sau pentaprisma) reduce complexitatea mecanica, reduce greutatea aparatului si are ca efect micsorarea inaltimii camerei foto SLT.



Sony SLT A35 - o posibila optiune pentru incepatori

Cand am decis sa achizitionez a doua camera foto, am optat pentru un model SLT de la Sony.  Modelele SLT initiale (A33 si A55) ofera un set impresionant de functii (pe care unii le considera nu tocmai importante): orizont virtual electronic, ecran rabatabil, prezenta modul GPS pe modelul A55. Insa ambele sufera de o problema comuna: epuizeaza acumulatorii destul de repede. Cauza acestui consum ridicat de energie este chiar faptul ca se foloseste non-stop toata electronica din camera, senzorul, vizorul electronic ori ecranul LCD. In afara de asta, A55 se incalzeste destul de mult in mai putin de 10 minute de folosire continua, facand filmarea anumitor scene dificila. Problema cu incalzirea a fost ameliorata in modelul mai recent, A35.
Sony SLT A35 “se bazeaza pe fundatia modelelor anterioare”. Acest model a fost lansat un an mai tarziu decat primele variante SLT (A33 si A55), timp in care Sony a avut posibilitatea de a corecta din inconvenientele primelor modele. A35 reuseste sa captureze mai multe cadre intre incarcarile de acumulator, insa modificarile fata de A33 si A35 nu se opresc aici. Daca rata de capturare a cadrelor in rafala a fost marita fata de A33, ecranul rabatabil lipseste, impreuna cu orizontul virtual si cu posibilitatea de a controla blituri wireless. Poate ca lipsa acestor functii nu afecteaza utilizatorii incepatori, insa lipsa posibiltatii de a seta mai mult de un ton de alb personalizat poate deranja utilizatorii avansati. Firmware-ul versiunea 1.00 de pe camerele Sony SLT-A35 ofera doar un singur ‘slot’ pentru salvarea unei setari de balanta de alb personalizata. Preseturile existente in camera (tungsten, daylight, etc) pot fi ajustate usor, insa numai pe axa rosu-albastru, lucru care face necesara post-procesarea capturii RAW in cazul in care sursa de lumina nu se incadreaza corespunzator pe preseturi.

De ce Sony SLT A35 e o alegere buna pentru incepatori?
As caracteriza Sony SLT A35 ca fiind o camera destul de simplu de folosit, usoara, cu autonomie mare intre incarcari, o alternativa viabila pentru Nikon D5100 daca functia de intervalometru nu este strict necesara. Daca utilizatorul pune mai mult accent pe posibilitatea de a filma, atunci orice camera SLT are un avantaj major fata de orice DSLR, cu mentiunea ca nu se pot face filmari pe durate foarte lungi.
Greutatea redusa a camerei ii linisteste pe cei care se tem ca au de carat echipament greu cu ei in calatorii, iar simplitatea controalelor permite o migratie usoara de la compact la SLT/DSLR.
Stabilizatorul integrat in corpul camerei reuseste sa compenseze excelent miscarile din timpul fotografierii, ajutand la realizarea de fotografii mai clare.
Sony SLT-A35 are un pret care este ceva mai redus decat alte camere cu performante tehnice apropiate, precum Nikon D5100.

Mostre imagini capturate cu Sony SLT A35

Mostra foto Sony SLT A35, ISO 400, 1/100 sec, F/5.6, flash, 55mm, obiectiv 18-55

Mostra Sony SLT A35, ISO 1600, 1/2 sec, F/5.6, obiectiv 18-55

 

Mostra foto Sony SLT A35, ISO 100, 1/500s, F/5.0, 35mm, obiectiv 18-55

Mostra foto Sont SLT-A35, ISO 1600, 1/100 sec, F/5,6, 55mm, obiectiv 18-55

Vezi pretul pentru Sony SLT A35 + obiectiv 18-55 SAL la F64 sau la eMAG.