Alegere camera foto DSLR. Sau compacta?

In urma cu un an, dupa ce am citit si ras-citit review-urile de pe net si am vazut de nenumarate ori diverse poze esantion facute cu Panasonic LX5, am decis ca aceasta camera compacta ofera suficienta performanta pentru a acoperi nevoile mele, eu fiind o persoana care face fotografii in timpul liber, la nivel amatoricesc. Obiectivul Leica Vario Summicron, impreuna cu firmware-ul din camera produc imagini cu un nivel insesizabil de distorsiuni si aberatii cromatice.

Dupa un an de utilizare, timp in care am mai deprins cateva aspecte privind fotografierea, am observat ca aceasta camera foto, de top dealtfel, are anumite limitari specifice camerelor compacte, mai exact este foarte dificil de controlat profunzimea campului (depth of field, DOF). In rest, totul este absolut decent la Panasonic LX5, imaginile produse sunt de o claritate excelenta, si au contrast si balanta de culoare potrivite foarte bine cu scena reala. Faptul ca la sensibilitate ISO mai mare de 400 incepe sa produca zgomot este compensat cu brio de deschiderea larga a obiectivului, care reuseste sa opereze la un impresionant F/2.0 in mod wide si F/3.3 in capatul tele, fiind rare situatiile in care chiar e necesara ridicarea ISO peste 400. Stabilizatorul optic integrat in obiectiv reuseste sa isi faca treaba chiar si in conditii de iluminare extrem de slaba, fiind posibil sa fac fotografii cu camera in mana chiar si noaptea, cu temporizare 1/15 secunde sau chiar si mai lenta.
Panasonic LX5 are o tendinta de supra-expunere in scene intunecate, lucru care este usor corectabil ajustand expunerea. Faptul ca pe aceasta camera pot folosi 4 ‘seturi de setari’ (profile camera, setari custom) mi-au permis sa pot face rapid, in conditii de iluminare dificila, fotografii cu blitzul alternat cu fotografii fara blitz. Am mentionat acest lucru deoarece majoritatea camerelor entry-level (chiar si unele DSLR/SLT) pot folosi la un moment dat doar o singura setare de balanta de alb. Iluminarea dificila, combinata cu balanta de alb manual si fotografiere alternativa cu si fara blit implica ori incetinirea fotografului, atat timp cat pe camera nu se pot face rapid schimbari de setari multiple.
Integrarea in camera a functiei de corectie automata a aberatiilor cromatice si a distorsiunilor nu face decat sa reduca timpul de post-procesare utilizatorilor de Panasonic LX5, fiind foarte rare  situatiile in care fotografiile produse de aceasta camera necesita corectie.


De ce o compacta nu e uneori suficienta?

Multe persoane care cauta un aparat foto DSLR sunt motivate de faptul ca fotografiile pe care le-au facut cu compactele nu sunt satisfacatoare, cel mai frecvent au zgomot, ori sunt miscate. Un DSLR poate oferi mai putin zgomot decat o compacta, in cazul in care se foloseste aceeasi valoare ISO, insa nu intotdeauna este posibil acest lucru.
Camerele compacte sunt echipate frecvent cu obiective cu deschidere mica a diafragmei. De exemplu, Panasonic Lumix DMC-FS35 are cea mai mare deschidere relativa a diafragmei de F/3.3 (pe obiectiv sunt notate deschiderile maxime si plaja de distante focale: 1:3.3-5.9/5.0-40.0), in timp ce compactele avansate pot fi echipate cu obiective cu deschidere maxima F/2.0 sau chiar F/1.8 in cazul compactei avansate Olympus XZ1. Diferenta diafragmelor de pe obiectivul din Panasonic FS35 si Olympus XZ1 este de aproape 2 EV, cu alte cuvinte Olympus XZ1 este in stare sa fotografieze de aproape doua ori mai repede (sau cu ISO cu aproape doua trepte intregi mai jos) decat ar putea-o face Panasonic FS35. Rezultatul? O imagine cu mai putin zgomot, cu mai putina miscare, sau ambele. In cifre, pentru o scena in care Panasonic FS35 are nevoie de 1/30 secunde la ISO800 si diafragma 3.3, Olympus poate captura in 1/50 secunde (mai putina miscare a mainii sau a subiectului) si la ISO400 (mai putin zgomot), folosind deschiderea mai mare a diafragmei.

Trebuie retinut ca, din aceeasi cauza, un obiectiv de kit pentru DSLR, 18-55mm cu deschidere diafragma de F/3.5 limiteaza o camera foto DSLR in conditii de luminare slaba, facand necesara o expunere de durata.

Elementul care diferentiaza fara drept de apel o camera compacta de o camera foto DSLR este dimensiunea senzorului. In afara de implicatiile de nivel strict calitativ asupra imaginii, o camera cu senzor mai mare (si distanta focala mai mare) poate produce o imagine cu aspect diferit de cea produsa e o compacta, in conditii de utilizare a acelorasi parametri tehnici: temporizare, deschidere, ISO.
Cu o camera foto cu distanta focala mare se poate controla intr-un mod mult mai flexibil profunzimea de camp (Depth of field / DOF) si efectul Bokeh. Profunzimea de camp (sau adancimea din scena pentru care imaginea este clara) variaza in functie de urmatoarele aspecte:

• Deschiderea obiectivului - invers proportional. O fotografie facuta cu deschidere mica are o profunzime de camp ampla, o fotografie facuta cu deschidere mare (F mic) produce o fotografie clara pe o adancime de camp mai mica.
• Distanta focala a obiectivului - direct proportional. O fotografie facuta cu un obiectiv wide are o profunzime de camp mai mare (claritate de aproape pana departe), pe cand o fotografie facuta cu un obiectiv tele la aceeasi deschidere produce o profunzime de camp mai redusa. Camerele foto compacte au de obicei distante focale sub 6-8mm, camerele foto DSLR si SLT au la obiectivul de kit o plaja de distante focale intre 18 si 55 mm, iar camerele foto full frame folosesc tipic obiective cu distante focale intre 35 si 120 mm.
• Distanta pana la subiect - direct proportional. O fotografie facuta de la 50cm are o profunzime de camp mai redusa decat una facuta de la 8 metri.

Sumarizarea celor de mai sus se poate face astfel: pentru o profunzime de camp mare e necesara cel putin una din actiunile urmatoare: reducerea deschiderii (valoare F ridicata), utilizarea unui obiectiv wide sau departarea de subiect. Pentru a crea o fotografie cu profunzime de camp redusa (si efect Bokeh amplu) se pot folosi urmatoarele: marirea deschiderii obiectivului (F redus), utilizarea unui obiectiv cu distanta focala mare (tele), fotografierea de la o distanta mai redusa.

Unii fotografi, chiar si profesionisiti, apeleaza la un artificiu care le permite fotografierea ‘in orice conditii’ de departare de subiect: folosirea unei deschideri relativ mici (F/8-F/11), fixarea distantei de focus la aproximativ 3 metri. In asemenea conditii, pe un DSLR tipic echipat cu un obiectiv de uz general (distanta focala 35-50mm) fotografiile ies clar chiar daca subiectul se afla la 2,5 metri sau la 10, bazandu-se strict pe profunzimea de camp mare.

Avantajele camerelor DSLR

Chiar daca am lamurit aspectele de natura optica, tot mai exista alte cateva aspecte care avantajeaza un DSLR de o camera compacta:

• posibilitatea de a schimba obiectivele pentru a crea compozitia optica dorita controland perspectiva si profunzimea de camp. Obiectivele super-zoom din compacte nu pot oferi acelasi nivel de claritate a inaginii, facand compromis intre ‘zoom’ si ‘calitate’,
• posibilitatea de a folosi filtre UV sau ND (Neutral density / Filtre neutre), etc.
• modalitatea de focusare si masurare a expunerii (metering),
• posibilitatea de a focaliza manual
• sisteme avansate pentru reducerea efectelor miscarii camerei in timpul fotografierii, cu denumiri care variaza de la producator la producator (Pentax: SR, Nikon: VR, Canon: IS, Panasonic: OIS, Sony: SteadyShot). Acestea pot fi localizate in corpul camerei sau in obiectiv.
• viteza la care pot fi capturate cadrele,
• posibilitatile de ajustare fina a tonurilor de alb,
• posibilitatea de a produce direct cu camera o imagine JPEG dintr-o captura in format RAW (inclusiv cu diverse de efecte de post-procesare aplicate),
• posiiblitatea de a activa corectia in camera a distorsiunilor si a aberatiilor cromatice (pentru unele obiective),
• posibilitatea de a crea fotografii cu dinamica ridicata din cadre multiple (HDR),
• posibilitatea de atasare si controlare a unuia sau mai multor blitzuri,
• posibilitatea de a fotografia in secventa (functie intervalometru), etc.

Avantajele camerelor compacte

Compactele au si unele caracteristici care le pot avantaja in unele situatii:

• dimensiunile si greutatea reduse,
• focusare automata continua in timpul filmarii aparent imbunatatita (profunzimea de camp ridicata constituie un avantaj de data aceasta).
• simplitate in utilizare
• imaginea iese clara pe o profunzime mai mare, din cauza distantei focale reduse.
• unele compacte au obiectiv foarte luminos, care le ajuta enorm la fotografierea in lumina scazuta sau fara blitz la interior

Migrarea de la compacta la DSLR

Revin la Panasonic LX5. Aceasta camera imi permite sa am doua setari de balanta de alb memorate si 4 profile complete de setari camera, ceea ce se traduce printr-o flexibilitate mult mai buna, in special in cazul in care sursa de lumina este ‘dificila’ (amestec de surse calde si reci) si este necesara atat fotografierea cu blitz cat si fara. Astfel, este posibil ca JPEG-ul produs de camera sa nu mai necesite ajustari ulterioare. Personal, m-am obisnuit atat de mult cu posibilitatea de a comuta rapid intre seturi largi de parametri, incat nu accept ideea de a nu avea asemenea posibilitati si pe un DSLR. Ei bine, aici am o mica problema, din cauza ca asemenea capabilitati se regasesc pe camerele DSLR de clasa ‘Entuziast’/’Profesional’. Nikon nu ofera asa ceva decat pe modelele de la D7000 in sus, Canon pe modelele din serie x0D (50D, 60D) sau superioare, Pentax pe modelul K-5. E posibil ca unele camere in format Four Thirds sa aiba asemenea capabilitati, dar si acestea au senzorul relativ mic asa ca ies din cadrul meu de interes.
Daca as fi fost utilizatorul unei compacte uzuale, probabil ca m-ar fi multumit Sony SLT-A55, SLT A35, Nikon D5100 sau Canon EOS 550D, insa scopul meu e sa folosesc o camera DSLR versatila.


Diferentele intre DSLR entry level si DSLR entuziast

De aceste diferente nu ai cum sa-ti dai seama decat dupa ce ai invatat toti parametrii tehnici ai camerelor, si doresti ca unealta pe care o ai in dotare sa nu te incetineasca. Daca pe o compacta sau un DSLR entry-level e nevoie sa accesezi meniul pentru functii destul de frecvent folosite, acest lucru este rareori necesar pe camerele de clasa medie-profesionala, fiind suficienta manevrarea unui buton sau a unei rotite (ori o combinatie de butoane-roti) pentru modificarea parametrilor esentiali: mod de calcul expunere (manual, prioritate diafragma, prioritate temporizare, manual), pentru schimbarea zonei de metering (punct central, medie ponderata central, tot cadrul, punct seletat), ISO, temporizare, diafragma.

Camerele din gama entry-level pot asista utilizatorul pentru selectia unui mod de expunere potrivit scenei, folosind preseturi de scena. Aceste preseturi de scena nu sunt intalnite pe camerele din clasa medie/entuziast, motiv pentru care utilizatorul care nu cunoaste parametrii de baza (temporizare, ISO, diafragma) optimi poate rata deseori captura optima. Acest lucru se poate rezuma astfel: DSLR-urile entry-level ofera usurinta in utilizare pentru utilizatorii neexperimentati.

Unele camere foto DSLR entry level mai au alte limitari: nu pot fi folosite cu o gama foarte larga de obiective. Exemplific cu Nikon, care pe seriile D3x00 si D5x00 (si nu numai) nu a inclus motor pentru focus in body. Din aceasta cauza, aceste camere nu pot folosi functia de focus automat daca sunt folosite cu obiective fara motorizare interna, precum Nikon AF 50mm f/1.8D (care costa ~500 Lei), insa se pot folosi pe aceste camere obiectivele cu motor de focus intern, cu un pret ceva mai ridicat (900 RON pentru Nikon 50mm f/1.8G, adica aproape dublu).

DSLR-urile medii/entuziast mai pot oferi:

• posibilitatea de a focaliza continuu. Unele camere entry-level focalizeaza apoi opresc procesul de focus, asteptand declansarea sau o noua focalizare.
• corp camera mai bine protejat impotriva prafului si a umezelii (weather sealing). Unii producatori listeaza si obiective rezistente la stropire.
• posibilitatea de a utiliza timpi de expunere foarte scurti fotografiind cu blitz (necesita blitz compatibil High Speed Sync). Timpul de expunere nu mai este limitat la 1/160s - 1/200s, se pot face fotografii cu blitz inclusiv la 1/800s sau mai rapid.
• posibilitate de a seta independent corectarea distorsiunilor si a aberatiilor cromatice. Camerele entry level pot sa nu o faca deloc (Sony SLT-A35,-A33,-A55) sau sa activeze/inactiveze concomitent ambele corectii (Nikon D3100, D5100), in timp ce camerele avansate pot avea activa corectia pentru distorsiuni si inactiva pe cea pentru aberatii cromatice laterale. Nota: corectia are loc doar pentru imaginea JPEG. Folosirea de aplicatii de post-procesare precum DxO Optics sau Adobe Lightroom permite corectia in timpul developarii din captura RAW.
• posibilitatea de a seta independent nivelul de reducere zgomot in imaginile JPEG in functie de nivelul ISO este prezenta pe camerele avansate, precum Pentax K-5.
• posibilitatea de a ajusta fin focusul in functie de obiectiv. Pentax K-5 ofera posibilitatea de a corecta pozitia punctului de focus la nivel de obiectiv, independent pentru pana la 20 de obiective diferite, fiind astfel posibil mutarea punctului de focus mai in fata sau mai in spate, dupa preferinta fotografului
• posibilitatea de a controla mai multe blitzuri, pentru un mai bun control al iluminarii
• posibilitatea de a controla parametrii de baza camerei fara a vizualiza ecranul LCD, folosindu-se doar informatiile din vizor sau de pe ecranul superior.
• posibilitatea de a memora profile distincte de camera, adaptate unor situatii specifice, complet ajustabile. Aceste ‘profile’ seamana cu ‘profilele de scena’ despre care am vorbit mai devreme, insa parametrii sunt integral sub controlul fotografului.

Ok, care DSLR e cel mai bun?

Raspuns universal valabil la aceasta intrebare NU exista. Atat in ceea ce priveste o marca sau un model anume, cat si in ceea ce priveste clasa aparatului.

Utilizatorului care e nemultumit ca nu a putut face poze bune cu compacta, in concediu sau in club cu prietenii, i-as propune sa evite alegerea unui DSLR avansat, in special daca nu are de gand sa faca un contact brusc si brutal cu toti parametrii si controalele dintr-o asemenea camera. Pentru un asemenea utilizator, camera ideala este ori o compacta avansata, cu obiectiv 'rapid' (F/2 sau F/1.8), eventual cu senzor de suprafata mare (1/1.6", o camera Four Thirds sau Nikon 1). Daca are si cateva controale manuale, o sa-i deschida calea spre progres in ceea ce priveste fotografierea.

Pentru cei care intentioneaza serios sa se fotografieze, ori sunt atat de satui de compacte incat vor sa treaca la un nivel superior, le recomand o perioada de antrenament pe o compacta cum am mentionat anterior, ori pe o camera DSLR entry level, precum Nikon D3100, Canon EOS 1100D / 500D, Pentax K-r, ori similare. Folosirea unui obiectiv cu distanta focala fixa situata intre 18 si 24mm si cu o deschidere F/2.4 sau mai mare ajuta mult la fotografiile la interior, in lumina scazuta sau fara blitz, iar un obiectiv cu plaja focala intre 18mm si 105-135 mm este un obiectiv 'de concediu', pe care il pui pe camera si cu care poti fotografia orice tip de peisaj. Aici am de facut o mentiune: camerele Sony SLT sunt o categorie demna de luat in seama pentru cei interesati si de filmari.
Nu conteaza atat de mult marca sau alegerea unui anume, pentru ca oricare ar fi modelul de camera DSLR ales, va trebui acompaniat cat de curand si un blitz, un al doilea obiectiv, cateva filtre, trepied, si nu numai. Doar acestea din urma pot depasi costul unei camere DSLR entry level, altfel exista riscul de a nu folosi camera nici macar la jumatate din cat poate.
Iata cum arata un posibil kit de start pentru DSLR:

• Camera DSLR entry level + card + geanta : 1600 - 2500 RON
• Blitz : 400 - 1800 RON
• Obiectiv 50mm F/1.8: ~900 RON
• Obiectiv all-round zoom (focala in plaja 17-80): ~2300 RON
• Trepied : 60 - 400 RON
• Filtru polarizare circulara + Filtru protector : ~50 + ~150 RON = ~200 RON
• Acumulatori blitz, baterie extra, incarcator acumulatori: ~ 250 RON

Dupa cum se observa, blitzul si inca 1-2 obiective pun incarcatura semnificativa pe pret, suficient de mare incat sa faca pretul body-ului camerei mai putin important.

Numele marcii conteaza din urmatoarele considerente:

• costul obiectivelor si al accesoriilor
• timpul de raspuns in caz de nevoie (garantii/reparatii/etc)

In rest, cel mai bun DSLR este cel pe care puneti mana si va convine cum va intelegeti cu el. Diferentele de +/- 10% la sensibilitatea ISO sau +/- cativa megapixeli sunt neglijabile. E foarte important sa poti pune pe camera un obiectiv bun, fara sa dai o avere pe el, iar camera sa faca tot ce ii trece prin gand fotografului.

Pentru ceilalti, nu are rost sa dau sfaturi, cineva care are destula experienta stie deja ce anume doreste de la o camera, de la un obiectiv, de cate blituri are nevoie, etc.

Postări cu conţinut similar
DSLR versus DSLR - Alegerea unui DSLR generaţie 2012