În timp, 3DFx a fost achiziţionată de nVidia, iar simbolul SLI a ieşit din lumina reflectoarelor până în 2004, anul în care nVidia reintroduce SLI ca acronim pentru Scalable Link Interface, tehnologie dezvoltată pentru combinarea puterii grafice a două sau mai multe adaptoare grafice PCI Express.
Metode de randare folosite de SLI
- Split Frame Rendering (SFR) - Fiecare placă video randează câte o parte a scenei. Într-o configuraţie cu două plăci grafice SLI, una dintre plăci randează jumătatea superioară a scenei, cealaltă placă video randează jumătatea inferioară. Această metodă are dezavantajul că una dintre plăci poate prelua activităţi mai simple (ex: randare cer) iar cealaltă activităţi mai complexe (ex: randare vegetaţie), acest lucru poate duce la o utilizare neechilibrată a plăcilor care intră în componenţa SLI.
- Alternate Frame Rendering (AFR) - În această metodă, una dintre plăcile video randează cadrele pare, cealaltă placă randează cadrele impare. Astfel se poate obţine o mărire de performanţă de până la 1,9 ori faţă de o configuraţie cu o singură placă.
- SLI Antialiasing - Fiecare placă se ocupă de realizarea unei părţi din anti-aliasing (ex: stanga + sus, dreapta + jos), fiind astfel posibil să se obţină imagini de o calitate mai bună. Avantajul de performanţă nu este acelaşi ca în metoda AFR, însă calitatea imaginii este mult mai bună.
Sisteme compatibile SLI
nVidia a permis utilizarea SLI doar pe sisteme care satisfac anumite criterii de performanţă. Sistemele care permit configuraţii SLI cu mai mult de două plăci grafice necesită prezenţa pe placa de bază a unui un bridge PCI Express, NF200. În afara acestei limitări hardware, driverele nVidia nu activează SLI decât pentru plăcile de bază pentru care s-a achiziţionat licenţa de către producător. Licenţa SLI costa producătorii aproximativ 5 USD per placă de bază.
