Etapele principale ale transmiterii semnalului TV către abonat
- Semnalul audio/video ieșit din linia de montaj/postprocesare a studioului este codificat / modulat și trimis către rețeaua de transport și distribuție
- Semnalul este propagat prin rețeaua de distribuție către abonatul final
- Receiverul / Televizorul / Set-Top-Box-ul demodulează și opțional decodează semnalul
- Semnalul este afișat pe ecranul receptorului abonatului
Între modul de operare în cazul transmisiilor digitale și în cazul transmisiilor analogice există câteva diferențe, privind modul în care semnalul audio/video este este modulat, așadar am să le prezint separat. Pe scurt, modularea constă în aducerea unor modificări unui semnal de frecvență înaltă, numit purtătoare, în funcție de parametrii original, astfel încât semnalul original (modulat) să poată parcurge distanțe mari. Semnalul modulat este reprezentat de semnalul audio/video original în cazul transmisiilor analogice, respectiv de un flux de biti (bitstream) în cazul transmisiilor digitale.
Modularea semnalului audio/video pentru transmisie analogică
Este cea mai veche metodă folosită în televiziune. Semnalele audio, respectiv video, sunt folosite pentru varierea frecventei purtatoare de transport, semnalul rezultat (modulat în frecvență) este trimis către rețeaua de distribuție. Ceea ce este de reținut aici: semnalul modulat are o frecvență purtătoare, și din cauza folosirii modulației în frecvență, semnalul rezultat practic folosește o bandă (sau un canal) mai larg de frecvențe, uzual de plus-minus câțiva megaherți față de frecvența centrală, purtătoarea.
Codarea/Compresia/Modularea semnalului audio/video pentru transmisie digitală
Transmisiile digitale sunt folosite de ceva vreme, în mod tradițional pentru transmiterea digitală (Digital Video Broadcast) prin satelit DVB-S.
Mai nou, sunt folosite și pentru transmisii terestre prin aer DVB-T sau prin cablu (DVB-C). Calea pe care o parcurge un semnal audio/video este următoarea:
- semnalul este transformat in flux digital de biți, folosindu-se standardul de compresie digitală MPEG2 sau H264/MPEG-4 AVC, în funcție de necesități. Uzual, transmisiile pe rezolutție standard (576i în cazul normei TV PAL) folosesc compresia MPEG2, iar unele transmisii de rezoluție mare folosesc compresia MPEG4
- opțional, fluxului rezultat i se aplică o codificare, pentru a preveni accesul liber la respectivul flux. Dintre cele mai cunoscute scheme de codificare aș putea enumera: Viaccess (folosit de TVR-HD pentru transmisia prin satelit), Nagravision (Folosit de RCS DigiTV prin satelit), DreamCrypt, etc. Acest flux mai este numit si PS (Program Stream) sau flux program în traducere liberă. Un flux program poate fi: semnalul emis de o statie TV, semnalul transmis de o statie TV, etc. Alt aspect important: fluxurile program digitale pot conține mai multe fluxuri de sunet pentru un program TV. Spre exemplificare: postul X poate transmite simultan fluxul audio compresat MPEG stereo in limba română, concomitent cu alt flux audio MPEG (stereo), sau postul Y poate transmite în limba română fluxul MPEG stereo impreună cu fluxul Dolby Digital (surround 5+1), fiind la latitudunea receptorului ce flux audio folosește. Tot pe fluxurile program mai sunt multiplexate si alte semnale, cum ar fi: teletext, ghid programe, etc.
- Mai multe asemenea fluxuri de program sunt însumate intr-un flux de transport MPEG, care este apoi modulat, uzual pe o schemă complexă de modulare, cum este QAM (Quadrature Amplitude Modulation), și trimis către rețeaua de transport. Cele mai populare scheme de modulare pentru DVB-C sunt 16QAMsi 64QAM. Pentru a se putea transmite fluxuri de transport cu rate de biti mai mari, se foloseste (sau se va folosi) 256QAM. Transmisia digitală în rețeaua de cablu RCS-RDS folosește deocamdată 64QAM.
- frecvența purtătoare
- rata de simboluri
- schema de modulare
Calea de transmisie
Modularea, despre care am vorbit până acum, are un rol esențial: acela de a transforma semnalul TV din studio într-un semnal care poate fi transportat pe distanțe foarte mari, cu costuri minime. Un aspect important referitor la costul transmisiei îl reprezintă spectrul de frecvență folosit. E mai ieftin să consumi 8 MHz spectru de frecvenţă decât 16MHz, cel puțin pe grila de prețuri a operatorilor de satelit. De asemenea, unele frecvențe se pot transporta cu echipamente mai accesibile (frecvențele joase), în timp ce frecvențele ridicate necesită folosirea unor echipamente cu specificații mai stricte.
În cazul transmisiilor terestre, se folosesc 2 spectre de frecvență: VHF (very high frequency, frecvență foarte ridicată), de la 30 până la 300 MHz, respectiv UHF (ultra high frequency, frecvență ultra înaltă), de la 300 MHz până la 3GHz. În Europa de est se folosesc
- sistemul D (PAL FIF-VHF), cu un total de 12 canale de frecvenţă (1-12), cu o lăţime totală de 8 MHz per program, incluzând aici şi purtătoarea de sunet şi canalul de ecart între programe, cu frecvenţe purtătoare situate intre 41.5 MHz si 215.75 MHz, respectiv
- sistemul K (PAL UIF/UHF), cu un total de 49 de canale, cu frecvenţe purtătoare situate între 471.25 MHz și 861,75 MHz, rezultând un total de 61 canale pentru TV terestru. În cazul transmisiilor prin cablu, se mai folosesc unele canale suplimentare, situate între 215,75MHz și 471,25MHz, ridicându-se astfel numărul maxim de programe care poate fi transmis pe cablu.
Comparație între transmisia analogică și cea digitală
- semnalul digital poate fi reconstituit foarte bine de sistemul receptor (TV, Receiver, Set-Top Box), chiar dacă pe calea de transmisie au avut loc atenuări și ușoare interferențe
- semnalul analogic este susceptibil la interferențe și zgomote, care în final se regăsesc pe televizor sub formă de umbre, linii suplimentare, contrast/stralucire alterate, etc;
- semnalul digital, în cazul în care erorile pe calea de transmisie sunt mari, nu va mai putea fi reconstituit. Receptoarele analogice ar putea să mai afișeze o imagine cu mulți purici / zgomot, însă pe sistem digital se indică 'absență semnal sau calitate prea slabă a acestuia'.
- pe sistem digital, se pot transmite mai multe programe pe un canal de frecvență (multiplex), la un cost de 8 MHz pentru până la 9 programe TV, în timp ce transmisia analogică necesită 8 MHz pentru un singur program TV
Dată fiind dispunerea canalelor de frecvență folosite pentru programe TV, interoperabilitatea între cele două sisteme nu pune probleme ridicate, fiind posibil ca un anumit canal de frecvență să fie folosit pentru transportul unui semnal analogic modulat, si alt canal de frecvență să fie folosit pentru transportul unui semnal digital modulat. Cerințele sunt ca respectivele canale să nu se suprapună, si distorsiunile de intermodulatie/armonici, etc, să fie minime. În cazul în care operatorul de cablu decide să transmită atât în mod digital cât și analogic un anume program, utilizatorul ar putea avea posibilitatea de a alege pe cel care să il vizioneze, în funcție de posibilitățle tunerului din receptor.
Demodularea
Constă practic în operația de refacere a semnalului original, transmis de stația de emisie a postului TV.
În cazul transmisiei analogice, operația este relativ simplă, se demodulează semnalul, rezultând fluxurile audio și video (plus teletext, etc), urmând ca fluxurile audio și video să fie ajustate conform preferințelor utilizatorului (contrast/strălucire/culoare/postprocesare, etc) și se transmită către calea de prezentare către utilizator pe ecran/difuzoare.
În cazul transmisiilor digitale, operația este mai complexă:
Se demodulează semnalul de pe calea de transmisie (radiofrecventă), rezultând fluxul de transport. Din fluxul de transport, se extrage fluxul de program, fluxul de program este decodat (daca a fost codificat) prin rutarea semnlului printr-un modul de acces conditional (CAM), decompresat (transformare din MPEG în semnal analogic), separate fluxurile audio/video/extra iar de aici înainte urmează un traseu asemnător: postprocesare și prezentare pe ecran/difuzoare. În cazul în care fluxul audio este transmis în format Dolby Digital, este posibil ca acesta să poată fi trimis către un receiver AV cu intrare digitală 'ca atare', urmând a-i reveni receiverului AV rolul de a decoda fluxul audio din format Dolby Digital și să îl transforme în semnal analogic.
Sisteme alternative
În afara transmisiilor standardizate DVB-T/C/S, se mai poate spune și despre transmisiile IPTv că sunt transmisii digitale. Fluxurile program nu mai sunt modulate pe radiofrecvență, ci sunt transmise pe o rețea IP. Practic, se elimină etapa de multiplexare de fluxuri program, si de demultiplexare la recepție, iar mediul de transmisie este o rețea ethernet. Pentru economisirea lăţimii de bandă necesare pentru transmisie, se poate folosi transmisie de tip multicast sau broadcast, fiind astfel transmis un singur flux per program TV de la staţia de emisie IPTv către reţea, în loc de a se transmite câte un flux per abonat.
Note de sfârșit
Toată această teorie a fost prezentată în maniera în care percep aceste lucruri, pregătirea mea în electronice fiind la nivel de amator. Astfel, dacă există greșeli, vă rog să aveți îngăduință și nu vă sfiiți să le prezentați.
Cei care doresc să afle cum pot seta TV-ul lor cu tuner DVB-C pe rețeaua RCS DigiTV, pot afla acest lucru aici.
Mersi mult de Articole.
RăspundețiȘtergereCu informatiile de la RDS(site) si ce am citit aici miam facut o idee cu ce se mananca RDS in Romania.
Cand vin la bunicii mei in RO vreau sa am RDS la mine pe laptop dar ei au Cablu RDS cu semnal analog ( au Televizor CRT Sony ( nu stiu exact modelul)si eu am un USB Tuner Hauppage doar pe digital; va trebui sa il schimb cu unul hybrid sau combo care sa mearga si in RO cu RDS Analog.
Mersi,
Alex
Am reusit receptia HD si selectind ca tara UNGARIA!Oricum informatiile citite mi-au fost de folos,mai ales ca am cumparat tot un LG!Eram curios daca se poate folosi un decodor digi-analog cumparat sau doar cel inchiriat de la RDS-RCS?
RăspundețiȘtergereMerge si cu alte decodoare (asta e un exemplu verificat), se pot vedea ProTV HD, Digi Sport HD, dar nu HBO, HBO HD, Cinemax, sau alte programe 'premium'.
RăspundețiȘtergere"În cazul transmisiilor terestre, se folosesc 2 spectre de frecvență: VHF (very high frequency, frecvență foarte ridicată), de la 30 până la 300 MHz, respectiv UHF (ultra high frequency, frecvență ultra înaltă), de la 300 MHz până la 3GHz. In Europa de est se folosesc sistemul D, cu un total de 13 canale de 7.5 MHz cu separare de 1,5 MHz situate intre 41.5 MHz si 215.75 MHz, respectiv sistemul K, cu un total de 49 de canale de 6.5MHz cu separare de 1,5 MHz situate între 471.25 MHz și 861,75 MHz, rezultând un total de 62 canale pentru TV terestru. În cazul transmisiilor prin cablu, se mai folosesc unele canale suplimentare, situate între 215,75MHz și 471,25MHz, ridicându-se astfel numărul maxim de programe care poate fi transmis pe cablu".
RăspundețiȘtergereNu prea este asa deloc!!
Norma D este pentru FIF 40-230 MHz(1-12),iar Norma K este pentru UIF 470-790MHz(21-60). Ambele norme se utilizau in blocul tarilor socialiste (centrul si rasaritul Europei, banda este de 8MHz pe canal,iar ecartul intre Fimagine si Fsunet este de 6,5 MHz.
Am mai cercetat un pic acest subiect, si intr-o oarecare măsură aveţi dreptate. Într-adevăr, nu se folosesc 13 canale ci 12, dar a fost o vreme când erau alocate 13 canale în Europa de Est referinţă).
ȘtergereFrecvenţele folosite în PAL-D (VHF/FIF) sunt astea, având purtătoarea de imagine între 49.75 şi 223.25 iar pe cea de sunet între 56.25 şi 229.75 MHz.
Pentru PAL-K (UIF/UHF) se pare că spectrul este un pic mai larg, cu purtătoare de imagine între 471.25 şi 855.25, iar cea de sunet între 477.75 şi 861.75, pentru canalele 21-69. Sursa informaţiei.
Observaţia dvs. privind cei 8 MHz se referă la lăţimea totală a spectrului de frecvenţă folosit de un program PAL D/K, din care 6 sunt folositi pentru video. Mai multe detalii aici.
Am actualizat postarea pentru a reflecta ultimul standard activ.
Intamplarea face sa nimeresc iar aici!
RăspundețiȘtergereWikipedia nu este o sursa sigura de informatie exacta, deoarece nu stii nici cine o scrie, nici de unde se ia informatia.
Nu vreau sa polemizam, dar FIF in OIRT nu a avut niciodata 13 canale.E drept ca am scris din memorie fara sa ma uit pe o carte. Si in principiu totul este deja istorie.
Reiau: OIRT FIF BI can.R1-R2(48,5-66 MHz); FM OIRT (66-73MHz); BII can.R3-R5(76-100MHz)
BIII can.R6-R12(174-230 MHz) banda canal 8MHz, ecart Fs-Fi=6,5 Mhz
CCIR FIF BI can.E2-E4(47-68 MHz); FM CCIR (88-104MHz); BIII E5-E12(174-230)
banda canal 7MHz, ecart Fs-Fi=5,5 Mhz
In general nu se mai emite TV terestru(nici pe cablu) sub 100 MHz,(cu exceptia tarilor din fostul URSS si anumite tari arabe) pentru a nu se peturba transmisiile FM UUS.
salutare tuturor! o intrebare:am semnal tv prin fibra optica de la rds,dar nu am televizor,doar laptop,cum pot vedea programele de pe cablu pe laptop? multumesc!
RăspundețiȘtergereCu un tuner extern, nu cred ca vei găsi modele pe slot express card. Asta e un exemplu: www.tbsdtv.com/products/tbs-dvb-c-usb-stick.html
RăspundețiȘtergeremultumesc,n-am vazut in romania de vanzare,banuiesc ca e aproximativ 200 lei sau mai mult,cred ca voi face un efort sa iau totusi un tv second. preferam tuner ca-l puteam achizitiona in rate pe card.
ȘtergereSalut am un lg led. si cand pun un film de pe hdd extern nu citeste formatul audio. nu stiu ce sa fac.
RăspundețiȘtergereSalut
ȘtergereCel mai probabil, problema ta provine de la faptul că vrei să redai cu playerul din TV filme care au sonorul în format DTS. Încă nu am auzit de TV/uri LG care să poată reda acest format, care este specific bluray.
Sunt trei variante de rezolvare a problemei:
- transcodezi track-ul audio cu Heartware Audio Converter
- utilizezi un media player extern, precum acesta.
- schimbi TV-ul cu unul care are integrat media player compatibil cu formatul audio DTS
atunci cand se va trece la transmisiunile complet digitale, e posibil ca intr-o retea CATV sa fie squueze-ate peste 300 (sau de ce nu...500) de canale digitale prin cablul coaxial care duce la abonati? cu retelele hibride HFC acest lucru se pare ca ar fi posibil dar cum?
RăspundețiȘtergereE posibil sa îngrămădești mai multe programe. Prin eliberarea spectrului folosit pentru analogic, s-ar face rost de ~65 de benzi purtătoare pentru câte un nou multiplex a câte 6-8 programe. În afara de asta, numărul de programe per multiplex ar putea crește, odată cu introducerea codec-ului h265.
Ștergeredin câte ştiu RCS-RDS are deja reţele CATV hibride fibră-coaxial (HFC) în multe oraşe din ţară. formatul de modulaţie digitală este 64QAM iar standardul de codare/compresie este MPEG-2 dacă nu chiar H.264/AVC (MPEG-4). aş dori să ştiu dacă RCS-RDS şi-a implementat reţeaua CATV per global adică aşa încât să folosească aceeaşi fibră pentru distribuirea grilei sale de programe în toate oraşele iar în fiecare oraş să nu mai existe staţii centrale de recepţie/procesare cu antene parabolice LNB-uri şi headend? ce ar trebui să schimbe RCS-RDS în echipamentele sale de recepţie, procesare şi distribuţie pentru a folosi formate mai avansate de modulaţie digitală precum 128, 256, 512 sau chiar 1,024QAM şi standardul de compresie/codare H.265/HEVC? dacă banda totală pe coaxial este de până la 1 GHz cum s-ar putea implementa aşa numita bidirecţionalitate în reţelele HFC (sau televiziunea interactivă...) cu 50-1,000MHz banda de lucru de la headend la abonat şi 5-40MHz banda de la abonat la headend?
RăspundețiȘtergereAr fi câteva clarificări de făcut:
Ștergere- 1 - deja se folosește 256QAM
- 2 - distribuirea globală a avut loc până de curând. Recent au început să apară pe digital și programe locale, ceea ce înseamnă că cel puțin un multiplex este alimentat cu programe locale, stația locală există pentru multiplexul de programe locale, restul provenind de la centru via fibră optică cel mai probabil.
Introducerea unor formate mai avansate ar presupune mai multe lucruri, incluzând compatibiltatea cu echipamentele de recepție. Ținând cont că abia s-au introdus CAM-urile (care oricum nu merg decât cu TV-uri din 2010 sau mai noi) și că există un număr considerabil de decodoare în custodie, nu prea văd pe nimeni grăbindu-se să le schimbe pe acestea, iar frecvențe libere pe CATV sunt destule, e de ajuns să se elimine un program analogic pentru a face loc altor 3-8 programe pe digital, deci utilizarea H265 nu e chiar atât de necesară. Despre QAM512 sau 1024 - aceeași poveste, ridică probleme de compatibilitate care pot fi evitate prin aceeași metodă, reutilizarea de canale de pe analogic.
Pentru ce spui tu legat de televiziune interactiva... probabil că te referi la cazul in care rețeaua HFC e folosită și pentru transmisii de date. Din câte observ, tendința este de a se migra spre GPON.
Am înţeles de la dvs că RCS-RDS a realizat de curând o distribuire globală CATV HFC. Asta ar însemna că există doar o singură staţie centrală de recepţie echipată cu antene parabolice şi LNB-uri. Având în vedere faptul că la ora actuală cerul este plin de sateliţi geostaţionari de televiziune care transmit pe legătura descendentă în benzile C (3.7 - 4.2 GHz), Ku (11.7 - 12.2 GHz/10.95 - 11.2 GHz/11.45 - 11.7 GHz) şi Ka (18 - 22 GHz) iar antenele sunt orientate spre sateliţii cu cea mai înaltă capacitate, cam câte antene şi LNB-uri sunt folosite de RCS-RDS pentru recepţia celor peste 40 programe analogice şi peste 100 canale digitale? Dacă distribuirea este globală aşa cum aţi spus, feeling-ul îmi spune că ei ar putea folosi vreo trei-patru antene şi şase -şapte LNB-uri în caz că una sau două antene ar fi de tip offset. Mărturisesc că de ceva timp sunt foarte curios să ştiu cum funcţionează o reţea CATV modernă de tip HFC şi care va fi viitorul reţelelor CATV puse faţă în faţă cu Internetul. Sau care va fi viitorul telecomenzilor în condiţiile impuse de televiziunea interactivă? Din nou feeling-ul îmi spune că va veni o vreme când televizorul se va confunda cu monitorul PC-ului de pe birou iar telecomenzile se vor confunda cu tastaturile obişnuite. Dar ca să revin, cum credeţi că aş putea găsi vreo sursă web în care să fie descrise în mod clar şi concis modul cum sunt colectate semnalele TV de la câţi mai mulţi sateliţi, modul cum sunt ele convertite din banda C/Ku/Ka într-o bandă mai joasă şi pasate apoi la modulele headend pentru transmodulare, decodare, multiplexare etc.etc.etc.? Am tot încercat cu diverse combinaţii de keyword-uri dar ce am găsit ori e prea complicat ori e pur comercial. Mulţumesc.
ȘtergereProgramele transmise in mod analogic de către RCS-RDS (sau majoritatea celorlalti cabliști) sunt captate de obicei cu receivere de satelit, si iesire analogica, de unde sunt trimise in mod analogic intr-un headend. Programele locale sunt o exceptie, de obicei sunt captate pe alte căi (antenă clasică, legătură pe fibră optică, etc). Din acest motiv spuneam că distribuirea e globală, pentru că pe lista de programe digitale nu existau (până de curând) programele locale.
ȘtergereÎn stațiile digitale procesarea se face un pic diferit, programele sunt captate dintr-o sursa digitală (de obicei satelit), apoi trimise in multiplexor/modulator (care poate aplica si codarea anumitor programe). De la iesirea din multiplexor/modulator semnalul e trimis ca orice alt program analogic spre headend.
Despre antenele offset stiu doar atat, că au LNB-ul montat în afara axei principale a antenei, de unde si provine acest nume. Astfel, se câștigă o parte din suprafața de reflexie a antenei, dar nu cred că se pot monta mai multe LNB-uri (nu am suficientă experiență/cunoștințe pentru a afirma asta cu mâna pe inimă) deoarece îmi imaginez că antenele de satelit nu au mai mult de un focar. Însă cred că se poate ca semnalul care pleacă dintr-un LNB să fie amplificat/distribuit către mai multe receivere, care vor recepționa programe transmise de pe același satelit, fie din același multiplex/transponder, fie din transpondere diferite, reducând astfel numărul de antene necesare. Printre altele, LNB-ul face conversia de bandă din familia K în frecvențe intermediare.
Eu văd viitorul altfel decât în HFC. Rețelele broadband actuale funcționează pe ethernet, deja au viteze gigabit la unii provideri si sunt scutite de problemele legate de zgomot. Mai degrabă văd introducerea pe scară largă a tehnologiilor EPON/GPON, care presupun utilizarea unui singur fir de fibră optică pentru fiecare abonat, iar aria de impact în caz de defecțiuni este mult mai mică.
Dacă vrei să te pun în legătură cu cunoștințe de-ale mele care operează rețele CATV, folosește forumlarul de contact.
Apropo de EPON/GPON...şi de arhitecturile FTTC (Fiber To The Curb/Closet/Cabinet), FTTB (Fiber To The Building) şi FTTH (Fiber To The Home). N-am văzut modul de pozare a reţelei HFC de la RCS-RDS în blocul care stau, însă feelingul îmi spune că arhitectura e de tip FTTB. Feelingul îmi mai spune de asemenea că prin aceeaşi fibră care intră-n bloc vin atât canalele analogice şi digitale la televizor cât şi Internetul la calculator. Dacă însă firul de fibră ar ajunge până la intrarea în apartament, ce viteză maximă de Internet i s-ar promite abonatului? Şi în plus ce fel de televizor sau calculator ar trebui să-şi cumpere abonatul în situaţia aceea? Ar putea avea acel televizor mufă ... pentru fibră iar calculatorul o placă Ethernet de asemenea ... cu fibră? Nu ştiu cum dar eu presimt în viitor o dispută foarte interesantă în ceea ce priveşte opţiunea între aceste două lucruri - televizor şi calculator - în situaţia în care fibra ar ajunge până la intrarea în casă...
ȘtergereRețelele xPON se termină pe partea abonatului cu un modem care are rolul de a oferi conexiunile clasice pentru tv/retea/telefon, iar spre provide firul de fibră. Pe fibră se pot transporta multe în același timp, totul depinde de echipamentul de la terminație ;)
Ștergeredin pură curiozitate aş pune câteva întrebări: vor permite reţelele CATV viitoare transmisiuni video 3D? cum? după câte am reţinut din unele site-uri, standardul de compresie/codare H.265/HEVC va include o extensie pentru codarea/compresia video 3D care va fi finalizată anul acesta sau cel mai târziu anul viitor. în mod logic, cantitatea de informaţie în cazul transmisiunilor video 3D ar trebui să fie mai mare decât în cazul transmisiunilor video 2D şi deci cam câte canale (digitale) 3D vor putea găzdui reţelele CATV din prezent? dacă la noi în ţară RCS-RDS ar pregăti terenul pentru aşa ceva, zău că aş fi tentat să-mi cumpăr un televizor 3D din acelea fără ochelari speciali de vedere...dacă desigur preţul va fi cât de cât accesibil :)
RăspundețiȘtergereȘi acum se transmit 3d unele programe. Evident, fluxul pentru imagine cere o lărgime de banda mai mare (dublu) și probabil ca pe un multiplex "incap" mai puține programe 3D decât 2D pe o anumită schemă de modulație.
RăspundețiȘtergereTrecerea de la h264 la H264 /HEVC va permite transmiterea unui număr mai mare de programe per multiplex, însă asta se va întâmpla abia în momentul în care și TV-urile vor putea recepționa fluxuri HEVC .