Placa de baza Gigabyte Z68X-UD3P-B3 - in imagini

In ianuarie 2011, cand au aparut pe piata procesoarele Intel cu arhitectura numita 'Sandy Bridge', existau doar doua chipseturi impreuna cu care puteau fi folosite: P67 si H67. Primul ofera posibilitatea de a overclock-a procesorul, al doilea ofera posibilitatea de a overclock-a GPU-ul integrat in procesoarele din familia Sandy Bridge. Ca aceste chipseturi au avut o problema majora privind porturile SATA3 din southbridge e alta poveste incheiata cu final fericit, si probabi cu niste costuri care nu vor vedea lumina zilei, cel putin nu la valoarea reala.
Iata ca a aparut si chipsetul care ofera acces complet la toate functiile procesoarelor Intel Core din generatia a doua: Z68. Din punct de vedere functional, singura diferenta arhitecturala intre H67 si Z68 este posibilitatea de a fi overclock-at procesorul. Au fost pastrate interfata grafica, numar de porturi USB2 (USB3 nu a fost inca integrat in chipseturi Intel) si celelate subsisteme din chipset: retea, numar linii PCI express, etc.
Unele placi echipate cu Z68 nu au iesire video, ceea ce unele efecte:

• Costul acestora va fi mai mic, deoarece utilizarea Lucid Virtu adauga un cost de aproximativ 5 dolari per placa de baza.
• Avand subsistemul grafic inactiv, consumul de energie (si implicit disipatia termica) al procesoarelor cu GPU-ul dezactivat va fi mai mic. Acest lucru avantajeaza coolerele cu disipatie termica mai scazuta, desi este vorba despre o cantitate de energie relativ mica, in comparatie cu cea consumata de core-urile CPU. Rezultatele overclock-arii pe sisteme cu Z68 cu grafica integrata dezactivata au toate motivele sa fie comparabile cu cele obtinute pe sisteme cu P67
• Tehnologiile integrate in GPU, din care cea mai notabila este Intel QuickSync, nu vor mai fi accesibile.

O noua functionalitate, de aceasta data de natura software, a fost asociata cu acest chipset: Intel Smart Response. Aceasta tehnologie este integrata in driverele Intel Rapid Storage, permitand in anumite sisteme, care au fost configurate cu SSD si hard disk, utilizarea SSD cu rolul de cache pentru hard disk, iar acest lucru ofera o accelerare sensibila aplicatiilor folosite frecvent sau accesarea cu viteze mult mai mari a datelor recent accesate de pe hard disk. Din cauza ca este o functionalitate software, aceasta tehnologie nu poate opera decat pe sisteme care ruleaza Windows Vista sau 7, care au fost configurate in BIOS/EFI sa utilizeze controllerul de stocare in mod RAID si pe care au fost instalate driverele si aplicatiile din Intel Rapid Storage Technology, versiunea 10.5 sau mai recent.

Cum opereaza Intel Smart Response Technology

Deoarece accelerarea sistemului necesita ca driverul RST 10.5 sa fie instalat, e clar ca pana nu este instalat sistemul de operare si acest driver, modul de operare este traditional. Dupa ce se intaleaza driverele, se pot face urmatoarele:
- se aloca integral sau partial spatiul de pe un SSD (sau mSSD), dar nu mai mult de 64GB cu rolul de cache

Trecerea la IPv6 castiga sustinatori

IPv6, adica protocolul de acces la retea internet, versiunea 6, desi are foarte mult timp de cand a fost proiectat, testat si implementat in sisteme de operare, a avut de petrecut mai bine de o decada inainte de a avea suficienta sustinere pentru a putea fi pus in practica.

Internetul are la baza un protocol care este neschimbat din 1982, IP versiunea 4, care probabil ca ar mai fi avut destule zile in continuare daca spatiul de adresare nu s-ar fi epuizat. Ei bine, epuizarea spatiului de adresare IP ridica probleme pentru:

• Furnizorii de servicii de acces la retea [ISP, internet services provider]: Acestia trebuie sa permita accesul la retea pentru un numar de clienti care creste, ori atat timp cat spatiul de adresare IPv4 este epuizat, trebuie gasite metode alternative pentru furnizarea accesului la internet. Presupunand ca un client nou primeste adresare IPv6, ramane de vazut modul in care acesta va putea accesa retelele 'clasice', IPv4.
• Furnizorii de servicii online: Practic, orice furnizor de servicii care se acceseaza prin intermediul internetului, precum pagini web, aplicatii si jocuri online, magazine, e-banking, etc, trebuie sa poata fi accesat de o baza cat mai larga de clienti. In acest sens, furnizorii de asemenea servicii trebuie sa se asigure ca software-ul care ruleaza pe serverele lor este compatibil IPv6. In urma cu cateva zile a fost IPv6-day, prilej cu care mai multi furnizori de servicii online au testat daca sistemele lor sunt pregatite pentru tranzitia la IPv6
• Furnizorii de echipamente terminale: Routerele si echipamentele terminale care conecteaza utilizatorii comerciali sau casnici la retea trebuie sa fie poata accesa internetul folosind IP versiunea 6. Acest lucru necesita implementarea suitei de protocoale pe doua clase de dispozitive: dispozitivele de acces (routere, modemuri), respectiv echipamentele terminale (PC-uri, PDA-uri, media playere, televizoare cu acces la retea, etc). Acest lucru necesita un efort considerabil din partea dezvoltatorilor de software pentru aceste dispozitive.

Ce s-a facut pana acum in acest sens?
Ei bine, sistemele de operare Open Source au implementat noul protocol de ani buni, atat la nivel de sistem de operare cat si la nivel de aplicatie, insa din pacate sustinerea din partea ISP a fost destul de scazuta, asadar conectivitatea IPv6 s-a bucurat de o mica raspandire. Cel mai popular sistem de operare,

nVidia GTX 560 - Familia este completa

La inceputul acestui an a fost nVidia a lansat procesoarele grafice din familia GTX560, incepand cu modelul GTX 560 Ti. Sufixul TI a mai fost folosit in urma cu ceva ani de nVidia pentru a evidentia un grup 'de elita' din respectiva familie. In mai 2011, un nou membru a completat familia: GTX560. Acesta este succesorul de drept al legendarei GTX460, care a fost unul dintre cele mai bine vandute procesoare grafice din acest segment de pret. Datorita imbunatatirilor arhitecturale, GTX 560 poate opera cu un consum de energie ceva mai scazut decat GTX460, desi procesul tehnologic este tot pe 40 nanometri, TSMC.

Iata care sunt caracteristicile care diferentiaza aceste procesoare:

	GTX 460	GTX 560	GTX 560 Ti
Procesoare stream	336	336	384
Frecventa core	675 MHz	minim 810 MHz	822 MHz
Frecventa shader	1350 MHz	minim 1620 MHz	1644 MHz
Frecventa memorie	900 MHz	minim 1001 MHz	1002 MHz
Latime bus memorie	256 biti	256 biti	256 biti

Cifrele prezentate mai sus se refera la modelele 'de referinta' ale GTX 560Ti si GTX 460. Pentru ca model de referinta pentru GTX 560 nu exista, am listat frecventele minime folosite.

nVidia CUDA - La ce trebuie?

Ce este CUDA?

CUDA este platforma de calcul paralel dezvoltată de nVidia, cu scopul de a accelera operaţiile de calcul si reducând sarcina de lucru pentru CPU în anumite aplicaţii, folosind puterea de calcul disponibilă în procesoarele grafice (GPU).
De această tehnologie pot beneficia cel mai mult aplicaţiile care au de procesat în mod similar multiple seturi de date, precum: procesare imagini şi video, calcule în domeniul biologiei sau chimiei, simularea dinamicii fluidelor, analiza seismelor şi multe altele.


Istoric
Puterea de calcul a procesoarelor grafice a crescut foarte mult în ultimii ani, motiv pentru care numărul de tranzistori utilizaţi la construirea cipurilor grafice (GPU) depăşeşte cu mult numărul tranzistorilor folosiţi in unităţile centrale de procesare (CPU). Spre exemplificare, în procesorul grafic GF110, utilizat pe plăcile nVidia GTX 580, sunt aproximativ 3 miliarde de tranzistori, în cipuri de clasa medie precum cele folosite pe nVidia GTX 560 Ti se folosesc aproximativ 1,950 miliarde de tranzistori. Şi în GPU-urile de la ATI se folosesc 2,640 miliarde de tranzistori în procesorul de vârf, Cayman XT, folosit pe plăcile Radeon HD 6970. Un procesor central high-end pentru desktop este realizat cu ‘doar’ 915 milioane tranzistori (Sandy Bridge quad core), iar actuala navă amiral de la AMD, procesorul cu 6 core-uri AMD Phenom II x6, foloseşte 904 milioane tranzistori.